Fenomenele asociate norilor Cumulonimbus

După descrierea formării și evoluției norilor Cumulonimbus (Cb), cred că sunt binevenite câteva aspecte practice legate de fenomenele asociate acestora și implicațiile pe care fiecare dintre acestea le are asupra zborului.

Am vorbit până acum despre norul Cb aflat „la vedere”. Spre deosebire de acesta, a cărui formare și evoluție o putem urmări cu ochiul liber, există nori Cb care nu pot fi observați direct întrucât aceștia se află înglobați într-un strat de nori.

Destul de frecvent, într-o masă de aer cald și instabil, norii de furtună pot fi înglobați (embedded) într-o patură de nori stratiformi, situați în fața unui front cald. Dacă aeronava cu care zburăm nu este echipată cu un radar meteo (Weather radar) sau cu un echipament de detecție a descărcărilor (Stormscope), un pilot care zboară VFR poate sesiza prezenţa norilor Cb înglobați prin aversele de ploaie, mai mult sau mai puțin puternice, care cad din aceștia.

Un fenomen asociat norilor Cb îl reprezintă givrajul. Aria cea mai probabilă de formare a givrajului se află în zonele cu temperaturi cuprinse între 0⁰C (nivelul de îngheț) și -15⁰C. În stratul respective, este foarte posibilă întâlnirea picăturilor de apă suprarăcită, aşadar evitați, pe cât posibil, zborul între aceste valori de temperatură.

Deloc de neglijat este și grindina, care în anumite condiții poate ajunge la dimensiunile unei portocale. Încercați să vă imaginați efectul produs de coliziunea dintre o aeronavă în zbor și câteva astfel de proiectile…

Aproape toți norii Cb conțin grindină, însă cea mai mare parte a acesteia se topește înainte de a atinge solul. În cazul norilor Cb puternic dezvoltați, așteptați-vă la prezența grindinei.

Orajul reprezintă unul dintre cele mai periculoase fenomene pentru zborul aeronavelor. Loviturile produse de trăznete pot duce la deteriorarea instalațiilor electrice, a învelișului exterior al aeronavei sau antenelor și chiar la producerea de incendii la bord. O descărcare electrică, în preajma unei aeronave aflate în zbor, poate duce la orbirea temporară a pilotului, în special în condiții de iluminare redusă. Zonele cele mai probabile pentru a fi loviți de fulger sunt în interiorul sau în vecinătatea norului Cb, la altitudini apropiate celei de îngheț, la +/- 2.500 feet față de izoterma de 0⁰C.

Turbulența este de asemenea întâlnită în zonele de furtună. După intensitatea acesteia, a fost stabilită o scală a turbulenței, mult utilizată în mesajele piloților.

–         Turbulența usoară – provoacă modificări ușoare și neregulate ale altitudinii și/sau atitudinii de zbor. Este percepută de către pilot ca ușoare “tremurături”.

–         Turbulența moderată – poate provoca anumite schimbări de altitudine și/sau atitudine, uneori și de viteză, dar aeronava poate fi controlată în permanență. Pilotul va resimți niște “scuturături” mai accentuate.

–         Turbulența severă – provoacă schimbări mari în altitudine și/sau atitudine, cu posibile modificări mari ale vitezei. În anumite momente, aeronava poate scăpa de sub control. Pilotul resimte “scuturături puternice”.

–         Turbulența extremă – provoacă schimbări violente de altitudine și/sau atitudine ale aeronavei, însoțite de modificări mari ale vitezei. Uneori poate provoca deteriorări ale structurii aeronavei.

De regulă, turbulența întâlnită în vecinătatea norilor Cb face parte din categoria “turbulenței severe”.

Ca și concluzii, în ceea ce privește zborul în zone de furtună:

–         nu aterizați sau decolați de pe un aerodrom în apropierea căruia observați nuclee de furtună. Sunt incredibile efectele pe care le poate avea vântul de forfecare asupra aeronavelor, oricât de mari ar fi acestea.

–         în timpul zborului, evitați zonele de furtună, prin ocolire la cel puțin 10 mile, chiar 20, în cazul furtunilor puternice. În situația existenței unui culoar între doi nori Cb, trecerea printre aceștia se recomandă a se face numai dacă distanţa dintre ei este de minimum 12 mile.

–         legați-vă și ajustați-vă cu atenție centurile de siguranță, ale dvs. și ale pasagerilor și asigurați obiectele libere din cabină.

–         nu uitați de posibilitatea existentei norilor Cb înglobați. Dacă observați averse de ploaie sau dacă în prognoză vi s-a semnalat posibilitatea existenței norilor Cb înglobați, evitați prin ocolire acele zone.

–         nu încercați să contracarați efectele turbulenței prin manevre bruște și ample ale comenzilor sau prin modificări semnificative ale puterii motorului. Pe lângă disconfortul produs, suprasarcinile la care este supusă aeronava pot duce la deformări și chiar deteriorări ale structurii.

–         evitați trecerea pe sub norii Cb. Turbulența excesivă și precipitațiile prezente în aceste zone pot duce la scăparea de sub control a aeronavei sau la deteriorarea acesteia.

–         dacă zona de furtună este foarte întinsă și nu poate fi ocolită sau depășită în vreun fel, luați în considerare, în modul cel mai serios, întoarcerea la aerodromul de plecare sau aterizarea pe un aerodrom aflat în vecinătate.